MASA TĂCERII

Masa Tăcerii reprezintă masa ţărănească, dar şi masa de dinaintea confruntării, de la care pleacă la luptă viitorii combatanţi şi eroi. Lucrată în travertin de Banpotoc, ea are următoarele dimensiuni: tăblia are un diametru de 2,15 m şi 0,43 m grosime și o înalțime de 0,88 m, piciorul 2 m în diametru şi 0,45 m grosime. Masa Tăcerii este realizată la o dată care devine probabil elementul cel mai controversat din istoria ansamblului. În mod cert Masa Tăcerii a fost realizată în două variante.

Prima masă constituie de fapt obiectul discuțiilor, aceasta fiind realizată din calcar si de dimensiuni mai reduse. A fost cioplită sub supravegherea lui Brâncuși în anul 1937.

A doua masă, din piatră de Banpotoc, este comandată la Atelierele Pietroasa din Deva, pe 20 august 1938, chiar de către Brâncuși, nemulțumit că pe prima masă găsise o inscripție săpată și umplută cu plumb, precum și o semnatură.

Actuala Masă a Tăcerii este rezultatul suprapunerii tăbliilor mari ale celor două variante. Picioarele celor două mese au fost deasemenea suprapuse, alcătuind o masă – rebut, aşa-zisa „Masă Festivă” sau „Masă Ultimă” care a stat un timp în Grădina Publică, de unde au luat-o grădinarii şi au dus-o în Parcul Coloanei, acum ea regasindu-se în grădina Casei ,, Barbu Gănescu ” de lângă Palatul Administrativ din Târgu Jiu.

Masa este inconjurată de 12 scaune în formă de clepsidră, de 0,45 m înălțime,  cu fața rotundă, din piatră de Banpotoc, executate conform modelului dat de Brâncuși tot la atelierele Pietroasa din Deva. Ele sunt aduse la Târgu Jiu pe 1 august 1938. Iniţial, cele 12 scaune, aşezate în jurul ei, erau mult mai apropiate de masă şi dispuse două câte două. Toate sculpturile din Parcul public sunt din travertin de Banpotoc (posibil cu excepţia piciorului Mesei, care este tot din calcar, dar nu se ştie sigur dacă de Banpotoc).

Masa Tăcerii îndeamnă la meditație și reculegere. În jurul său, ca pentru pomenire, la distanță respectuoasă sunt așezate cele 12 scaune ca niște clepsidre măsurând trecerea timpului, pe care vor fi stat rudele eroului plecat pe ultimul său drum, spre nemurire. Îl petrece convoiul de camarazi, vecini, prieteni, cunoscuți de pe Aleea Scaunelor, care pornesc în urma celui căzut pe câmpul de bătălie. Cu toții se opresc puțin în fața Porții Sărutului, căci vor ieși din curtea casei și aci, la Poarta Sărutului, își vor lua un ultim rămas bun de la cel trecut „spre ceea lume”.

Aleea Scaunelor are o lungime de 121 m și cuprinde 30 de scaune din piatră de Banpotoc. Planul de amenajare al aleei din Grădina publică a fost întocmit la 2 noiembrie 1937 de arhitectul Rehbuhn, probabil la indicaţiile lui Brâncuşi . Pe marginile aleei deschise în parc s-au plantat în toamna aceluiaşi an 20 de plopi piramidali şi s-au amenajat 10 nişe pentru scaune. Acestea din urmă aveau ca scop formarea unui „ansamblu armonios cu portalul şi masa de piatră construite pe această alee principală”. Scaunele  în formă de clepsidră cu fața pătrată, sunt aduse la Târgu Jiu pe 1 august 1938, fiind așezate câte trei în fiecare nișă. Un model cioplit în lemn al scaunului se află în atelierul sculptorului de la Paris, iar un scaun original se află în colecția Muzeului de Artă Modernă din Paris.

Sursa: Centrul de cercetare, documentrare și promovare ,, Constantin Brâncuși”

Artist: Constantin Brâncuși  COD LMI: GJ-III-m-A-09465.03
Târgu Jiu, ROMÂNIA   –  coordonate: 45°02’23.1″N 23°15’59.9″E

Vezi localizarea pe hartă

 

Sursa: https://www.targujiu.info

Masa Tacerii Motel Davios Targu Jiu - atractii turistice
Masa Tacerii Motel Davios Targu Jiu - atractii turistice 2
Masa Tacerii Motel Davios Targu Jiu - atractii turistice 3
Poarta-Sărutului-12
Poarta-Sărutului-Davios

POARTA SĂRUTULUI

Poarta Sărutului este spaţiul prin care se face trecerea spre o altă lume. Motivul sărutului prezent pe stâlpii porţii ar putea fi perceput şi ca ochiul care priveşte înlăuntru.  Poarta este clădită pe o fundaţie de ciment şi se ridică pe două picioare, fiecare picior având 3,25m înălţime, întregul monument având înălţimea totală de 5,13m, o lungime de 6,45m  şi o grosime de 1,69m.

Poarta Sărutului a fost asamblată din blocuri de travertin de Banpotoc în octombrie 1937. Prima fundaţie a fost turnată mai spre exterior decât este ea astăzi şi anume pe linia gardului Grădinii publice, deşi prima intenţie a sculptorului a fost aceea de a pune portalul la începutul actualei străzi „Calea Eroilor”, adică vis-a-vis de parc.

Anul sculptării sale definitive este 1938, mai exact de la începutul verii şi până la 20 septembrie, când artistul a plecat din Târgu-Jiu la Paris.

Blocurile de travertin aduse de la Bampotoc, Deva, sunt tăiate și asamblate sub îndrumarea directă a lui Brâncuși, care amplasează Poarta Sărutului puțin mai în interiorul grădinii publice.

Artist: Constantin Brâncuși  COD LMI: GJ-III-m-A-09465.02

Târgu Jiu, ROMÂNIA  – coordonate: 45°02’21.8″N 23°16’07.2″E

Vezi localizarea pe hartă

 

Sursa: https://www.targujiu.info

COLOANA FĂRĂ SFÂRŞIT

Coloana fără Sfârşit  este situată în parcul cu același nume și reprezintă un adevărat „testament spiritual” al marelui artist, un adevărat Axis Mundi menit parcă să sprijine în veşnicie bolta cerului, fiind considerată de către Sidney Geist „punctul de vârf al artei moderne”. Se află la o distanță de 1.340 m față de Poarta Sărutului.

Construcţia Coloanei fără Sfârșit a început la mijlocul lui august 1937 la Petroşani în Atelierele Centrale (unde s-au turnat elementele) şi s-a încheiat în noiembrie al aceluiaşi an la Târgu-Jiu. Metalizarea – alămirea –  ei s-a executat in lunile iunie – iulie 1938.

Coloana are o înălţime de 29,35 m şi este alcătuită din 15 elemente întregi, ( Brâncuşi le spunea “mărgele”) de formă romboidală octaedrică, la care se adaugă alte 2 semielemente, unul la baza si altul la varf; primul semielement de la baza dă impresia că ar creşte din pământ, iar cel din vârf lasă impresia că s-ar putea continua la infinit.

Artist: Constantin Brâncuși  COD LMI: GJ-III-m-A-09465.01
Târgu Jiu, ROMÂNIA – coordonate: 45.037430555556°N  23.285375°E

Vezi localizarea pe hartă

 

Sursa: https://www.targujiu.info

Coloana-Infinitului-Motel Davios
Coloana-fara-Sfarsit-1

ANSAMBLUL MONUMENTAL „CALEA EROILOR”

SEMNIFICAȚIA / SIMBOLISTICA ANSAMBLULUI 
În ceea ce priveşte semnificaţia lucrărilor brâncuşiene care compun Ansamblul monumental de la Târgu Jiu, ştim că acestea au fost rezultatul unor îndelungi şi adânci meditaţii asupra modului de reprezentare (adesea simbolic) a sacrului în artă.
Mesajul acestui ansamblu, deopotrivă sculptural/artistic, urbanistic și arhitectural nu poate fi înțeles pe deplin fără a integra informațiile legate de tradițiile românești, în special oltenești legate de ritualurile de înmormântare, arhitectura lemnului atât de bine cunoscută lui Brâncuși din fragedă copilărie, cu conștiința religioasă ortodoxă a poporului român (se știe, Brâncuși a fost un practicant al ritualului religios), dar și cu geniul unui artist care a luat contact și cu specificul artei altor popoare, în special orientale. „Arta trebuie să fie universală și accesibilă tuturor”, spunea Brâncuși.
Considerând arta doar o sursă de bucurie, Brâncuși a fost destul de zgârcit cu explicațiile privind operele sale. Cu o anumită ocazie, conchidea: „În artă ceea ce contează este bucuria. Nu e nevoie să înțelegi. Ești fericit că vezi? Ajunge.

Pornind de la aceste date, putem spune că fiecare privitor poate interpreta acest ansamblu în cheia sa proprie, fie numerologică, fie religioasă sau simbolistică.
Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu, din România, este singurul proiect monumental realizat dintre numeroasele pe care Brâncuşi le-a gândit.
Dacă a transmis prin testament Franţei atelierul din Impasse Ronsin din Paris, cu tot conţinutul lui, artistul a lăsat ţării natale sinteza creaţiei sale sub forma unui ansamblu monumental, ca omagiu pentru eroii căzuţi în Luptele de la Jiu, în primul război mondial.

În concepţia acestui ansamblu, alcătuit din trei sculpturi monumentale principale, cărora li se adaugă și altele mai mici (scaunele de pe alee, băncile de la Poartă), artistul s-a folosit de intuiţia lui de arhitect şi de urbanist: axa pe care sunt instalate cele trei opere – Coloana fără Sfârşit, Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii –, traversează oraşul şi conduce vizitatorul către râul Jiu, în faţa căruia Masa Tăcerii invită la meditaţie, la reculegere.
Nenumăratele interpretări filosofice ale acestui ansamblu au dus la analiza fiecărui element ca fiind influenţat de sculpturi din alte epoci, provenind de pe alte meleaguri.

Dar, departe de vreo influenţă a vreunei filosofii orientale sau a vreunei concepții ezoterice, acest ansamblu este rezultatul demersului original al lui Brâncuşi, pornit din aspirația lui de a crea echilibrul perfect între forme simple.
Sculptorul propune aici un parcurs iniţiatic de natură a-l „purifica” pe cel care-l întreprinde, într-o ambianţă de respect și de pace.
Traseul poate fi parcurs și în celălalt sens, de la vest la est, de la Masa Tăcerii spre Coloana fără Sfârșit. Acestui parcurs îi putem alătura o interpretare mai degrabă tradițională, izvorâtă din ritualul de înmormântare și din viața familiei țăranului român în preajma Primului Război Mondial. În această cheie, propunem următoarea interpretare:
Înainte de plecarea la război a bărbaților, familia numeroasă se reunește pentru o ultimă masă. Este o masă în care nimănui nu îi arde de mâncare. Este o masă mai degrabă a tristeții, a reculegerii, cu gândul la cei care pleacă și, foarte posibil, nu se vor mai întoarce. Curgerea liniștită a râului din apropierea Mesei Tăcerii duce pe cel ce îl contemplă la introspecție și cădere în sine, la încercarea de a înțelege sensul vieții, ca pe o curgere.
Masa Tăcerii mai poate fi interpretată și ca o masă de pomenire pentru cei morți pe câmpul de luptă. Și în acest caz, cei care participă la pomană nu sunt preocupați neapărat de bucatele puse pe masă, ci de amintirea celui dispărut. Astfel se explică distanța destul de mare dintre scaune și masă, care nu invită la o așezare comodă.
Aleea Scaunelor, cu cele 30 de scaune cu față pătrată, așezate în zece nișe pe cele două laturi ale aleii, în grupuri de câte trei, ne sugerează fie alaiul de înmormântare, fie șirul de prieteni și rude care îl însoțește pe eroul care pleacă la război.
Întregul alai se va opri în fața Porții Sărutului. Dacă ne gândim la eroul plecat pe front, aici, în fața porții, are loc ultima îmbrățișare, ultima sărutare pentru cel care se va jertfi pentru apărarea neamului străbun.
În același mod putem vedea aici și ieșirea alaiului de înmormântare pe poarta care desparte curtea casei de drumul spre biserică. Ne ajută aici explicația lui Brâncuși referitoare la interpretarea simbolului sărutului de pe pilonii Porții: „Nu vedeți acești ochi? Profilurile celor doi ochi? Aceste emisfere reprezintă dragostea. Ce rămâne în amintirea celorlalți după moarte? Amintirea ochilor, a privirilor cu care ne-am arătat dragostea pentru oameni și pentru lume.”
Calea Eroilor se întinde apoi în linie dreaptă până la Biserica Sfinții Apostoli, acolo unde întregul alai care urmează cortegiul funerar se va opri pentru a participa la slujba religioasă de înmormântare.
Se fac „cele creștinești”, după care alaiul își reia drumul spre locul de veci, care se află, ca în mai toate cimitirele ortodoxe, pe o înălțime, pe un deal – „loc cu verdeață, de unde a fugit toată durerea și întristarea.”
Conform unei tradiții precreștine existentă nu numai în Oltenia, ci și în Ardeal, pe mormântul celui dispărut se așeza, alături de cruce, un stâlp de îngropăciune.
Motivul stâlpului de îngropăciune sau stâlpul funerar poate fi găsit și în alte zone ale țării. Rolul acestuia era de a ajuta sufletul celui dispărut să se înalțe la ceruri, era acea axis mundi care făcea legătura între teluric și celest.
Coloana fără Sfârșit are ca izvor de inspirație atât stâlpul de pridvor al caselor gorjenești, în ceea ce privește motivele geometrice folosite, cât și șurubul de teasc în ceea ce privește mișcarea continuă, așa după cum Brâncuși mărturisea.
Un element suplimentar, care ne poate ajuta să-i înțelegem sensul, derivă din modul cum Brâncuși însuși denumea elementele Coloanei – „mărgele” – care ne duce cu gândul la un șir de mătănii, desfășurat spre cer.

Mi-a venit ideea Coloanei fără sfârșit de la mișcarea acestui șurub, care se repetă la infinit.”
Coloanele mele (…); am făcut mai multe, dar doar una a reușit să urce la cer.


Sursa: Centrul de cercetare, documentare și promovare ,,Constantin Brancuși”

BISERICA ,,SFINŢII VOIEVOZI MIHAIL ŞI GAVRIL”

Alături de mănăstirile şi schiturile din Gorj trebuie să adăugăm şi valoroasele biserici, monument istoric din municipiul Târgu Jiu de care se leagă nume celebre din cultura românească.

Biserica ,,Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril” aflată în Piaţa Victoriei, în faţa Palatului Comunal, este ctitoria negustorilor Dobre Sîrbu şi Radu Cupeţu ale căror portrete pot fi văzute în pronaos. Construcţia s-a realizat între 1748-1764 imobilul fiind cunoscut şi sub numele  Biserica Negustorilor, Biserica Domnească şi chiar Biserica de la Jii,. Planul bisericii este în formă de cruce. Construcţia a suferit de-a lungul timpului mai multe intervenţii care nu i-au alterat forma originală. În 1843, cu ajutorul lui Pavel  Kisseleff se zugrăveşte şi înfrumuseţează catapeteasma, iar în 1855- pictura  în stilul bizantin este acoperită cu pictură în stilul renaşterii de către pictorul Mişu Popp; în 1902 pictura este însă spălată şi completată cu diferite ornamente.

Adresa: Gorj
Coordonate: 45°02’27.8″N 23°16’20.1″E – Vezi localizare pe hartă

 

Sursa: https://www.targujiu.info

Biserica-Sfintii-Voievozi
Biserica Sfintii Apostoli Motel Davios

BISERICA SFINŢII APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL

Alături de mănăstirile şi schiturile din Gorj trebuie să adăugăm şi valoroasele biserici, monument istoric din municipiul Târgu Jiu de care se leagă nume celebre din cultura românească.

Biserica ,,Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” se află pe axul Căii Eroilor şi a fost integrată creaţiei brâncuşiene, creând o legătură între  elementele  ansamblului sculptural. Ridicată pe locul unei alte biserici ce data din anul 1777, ea a fost  reconstruită între anii 1927 şi 1938 şi inaugurată o dată cu complexul executat de Brâncuşi, 7 noiembrie 1937. Pictura în stil neobizantin a fost  executată în frescă  de către pictorul gorjean Iosif Keber, iar lucrările au fost urmărite de arhitecţii Ion Antonescu, Anghel Păunescu şi  Iulius Doppellreiter. Antreprenorii au fost fraţii Di. Bernardo şi  Luigi Pittiui. Biserica este considerată monument istoric, având cod LMI GJ-II-m-B-09163

Adresa: Gorj
Coordonate: 45°02’17.7″N 23°16’43.7″E – Vezi localizare pe hartă

 

Sursa: https://www.targujiu.info

MĂNĂSTIREA TISMANA

Mănăstirea Tismana, monument istoric, având cod LMI 2010: GJ-II-m-B-9413, datează din timpul lui Vladislav (Vlaicu Vodă) (1364-1377), când pribeagul călugăr sârb Nicodim, astăzi sanctificat, a construit aici o bisericuţă din lemn de tisă. Domnitorul Radu I (1377-1384) a înlocuit lăcaşul din lemn cu unul din zid. Biserica a fost zugrăvită în 1564 în stil post bizantin de Dobromir din Târgovişte şi repictată în 1732 în altar şi naos cu ajutorul lui Matei şi Stanca Glogoveanu şi terminată după 1766 pentru pronaos şi pridvor pe cheltuiala Stancăi Glogoveanu. La restaurarea desfăşurată între  1955-1962  a fost scoasă la iveală  fresca din 1564, care se află în pronaos şi cea din 1732, care se afla în naos şi altar. In biserica paraclis, ridicată de Matei.Basarab, într-o altă incintă, la sud-est de prima, se pot admira cele trei vitralii lucrate de Iohan Wirnst. Tismana a avut un important rol cultural, aici a funcţionat o şcoală de cărturari şi caligrafi unul dintre cei mai cunoscuţi fiind Dionisie Eclesiarhul. În muzeul mănăstirii sunt adăpostite obiecte de cult, fragmente de pictură murală ale frescei de la 1732, uşi din vechea biserică, documente şi acte interne.

Mănăstirea Tismana se află la o distanță de: 34 km de Tg. Jiu, 80 km de Băile Herculane, 104 km de Horezu,  126 km de Craiova, 147 km de Râmnicu Vâlcea, cu acces rutier din:
– pe DN67 Rm.Vâlcea- Tg.Jiu, DN67D Tg.Jiu – Tismana -Mănăstire Tismana;
– pe DN66 Hațeg-Petroșani -Tg.Jiu, DN67D Tg.Jiu-Tismana-Mănăstirea Tismana
– pe DN66 Craiova – Tg. Jiu, DN67D Tg. Jiu – Tismana – Mănăstirea Tismana

ADRESA:  Tismana, jud. Gorj, România
TELEFON: +4 0253.37.43.17
COORDONATE: 45°04’50.5″N 22°55’36.1″E   – 45.080691, 22.926697  – Vezi localizarea pe hartă

 

Sursa: https://www.targujiu.info

Manastirea Tismana Motel Davios Targu Jiu - atractii turistice
Manastirea Tismana Motel Davios Targu Jiu - atractii turistice 3
Manastirea Polovragi Motel Davios Targu Jiu - atractii turistice 1
Manastirea Polovragi Motel Davios Targu Jiu - atractii turistice 2

MĂNĂSTIREA POLOVRAGI

Mănăstirea Polovragi are o vechime de 500 de ani (1505), ctitori de început ai acestui lăcaş sunt Radu si Pătru, fiii lui Danciul Zamona, menţionaţi intr-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel Tânăr (1477-1481). Timp de peste un secol si jumătate, documentele nu mai pomenesc nimic despre acest sfânt lăcas, pentru ca în anul 1645, satul Polovragi să fie în stăpânirea lui Danciu Pârâianul, fiul lui Hamza. Danciu Pârâianu a zidit biserica pe vechile temelii, asa cum se proceda frecvent în epocă,  păstrând partea cea bună  a acestora. După Danciul Pârâianu şi înaintaşii acestuia, Constantin Brâncoveanu poate fi socotit, al treilea ctitor al Mănăstirii Polovragi. Pictura bisericii este deosebit de valoroasă atât în ceea ce priveşte iconografia cât şi execuţia tehnică. Ea a fost executată în anul 1713 de Constantin Zugravul. De o parte şi de alta a intrării în pridvor se pot admira cele două reprezentări, iconografice, unice în ţara noastră ale mănăstirilor româneşti închinate la Sfântul Munte Athos. Chiliile şi celelalte încăperi ale mănăstirii sunt orânduite în jurul bisericii pe laturile de  est, sud şi vest, formând alături de zidul de incintă de pe latura de nord o adevărată cetate de apărare. Intrarea în incintă se realizează pe latura de sud printr-o poartă masivă deasupra căreia se înalţă clopotniţa ridicată în epoca lui Constantin Brâncoveanu. Printr-o poartă din zidul nordic al incintei mănăstirii se pătrunde în cea de-a doua incintă unde se află bolniţa, ctitorie a egumenului Lavrentie, la 1732, fiind pictată la 1738 de Gheorgheie şi Ionu – zugravi. Mănăstirea este considerată monument istoric, având cod LMI 2010: GJ-II-a-A-09356.

Mănăstirea Polovragi se află la o distanță de: 53 km de Tg. Jiu, cu acces rutier din DN 67 Râmnicu Vâlcea, Targu Jiu – Milostea (km 57) dreapta, Polovragi 3Km – DJ 665 – DC 22

ADRESĂ: comuna Polovragi, 217365, județul Gorj
COORDONATE: 45°11’33.7″N 23°47’21.0″E    –  45.192693, 23.789160  – Vezi localizarea pe hartă

 

Sursa: https://www.targujiu.info

MĂNĂSTIREA LAINICI

Mănăstirea Lainici situată în oraşul Bumbeşti Jiu, pe drumul european ce leagă Oltenia de Transilvania, s-a dezvoltat în jurul bisericii monument istoric,cu hramul Intrarea în Biserică construită şi ea pe locul unui mai vechi aşezământ bisericesc din lemn. Are formă de corabie cu o singură absidă, a altarului şi a fost clădită între anii 1812 şi 1813, iar  turla de pe pronaos este de formă pătrată. Arhitectura exteriorului este simplă compunându-se în principal din două registre despărţite printr-un brâu semicircular. Registrul inferior este realizat în tencuială simplă de culoare albă pe când registrul superior este pictat. Pictura este realizată în 1817.

Mănăstirea Lainici se află la o distanță de 32 km de Târgu Jiu și la 25 km distanţă de Petroşani, situată în Defileul Jiului, cu acces rutier din DN66 Târgu Jiu-Bumbești Jiu, loc. Lainici (km 32).

ADRESĂ: Bumbești Jiu str. Lainici, 215100, județul Gorj
TELEFON: 004/0253.463.333.
COORDONATE: 45°15’47.7″N 23°23’28.3″E  –  45.263240, 23.391184 – Vezi localizarea pe hartă

 

Sursa: https://www.targujiu.info

Manastirea Lainici Motel Davios Targu Jiu - atractii turistice
muzeu

MUZEUL JUDEŢEAN „ALEXANDRU ŞTEFULESCU”

Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu” a fost înfiinţat la 16 iulie 1894 din iniţiativa unor cărturari ai vremii, printre care Alexandru Ştefulescu, Iuliu Moisil şi Aurel Diaconovici. Muzeul cuprinde secţii specializate de etnografie, arheologie, istorie, numismatică, obiecte religioase, ştiinţele naturii şi este amenajat în Palatul Administrativ din acea vreme, situat pe strada Geneva. Muzeul are în patrimoniu peste 24.000 de obiecte referitoare la istoria Gorjului strânse, cercetate şi prelucrate printre alţii şi de istoricul Alexandru Ştefulescu.

Program de vizitare: zilnic 9.00 – 17.00 LUNI inchis
Adresa: , Gorj
Telefon: +4
Coordonate: 45°02’21.2″N 23°16’33.9″E

Vezi localizarea pe hartă

 

Sursa: https://www.targujiu.info

MUZEUL DE ARTĂ

Muzeul de Artă este situat în Grădina Publică a municipiului (Parcul central), având expuse tablouri şi lucrări de artă ale artiştilor locali, diverse obiecte de artă religioasă şi sculpturi. Muzeul expune o colecţie de icoane, sculptură în lemn din secolele XVII – XVIII, pictură românească modernă (Mişu Pop, Corneliu Baba, Vasile Grigore) şi sculptură (Rodica Popescu), din donaţie. A funcţionat, până în 1992, în localul Liceului comercial, apoi i-a fost repartizată fosta reşedinţă prezidenţială, construită în 1988.

Program de vizitare: Zilnic 9.00 – 17.00 LUNI inchis
Adresa: Parcul central, Târgu Jiu
Telefon: + 4 0253.218.550
Coordonate: 45°02’34.8″N 23°16’06.7″E Vezi localizarea pe hartă

 

Sursa: https://www.targujiu.info

Muzeu De Arta Targu Jiu Motel Davios
Casa-memoriala-Ecaterina-Teodoroiu

CASA MEMORIALĂ ECATERINA TEODOROIU

Casa memorială Ecaterina Teodoroiu – monument istoric – LMI 2010: GJ – II- m -B- 09486, sec. XIX , situată pe Bd. Teodoroiu Ecaterina, nr. 272,  în cartierul Vădeni, pe D.N. 66 Târgu-Jiu – Petroşani, casa în care s-a născut Ecaterina Teodoroiu (1894 – 1917). A fost construită în 1884 de părinţii ei şi are două camere: camera cu vatră şi camera de dormit. În faţa casei şi pe latura de vest se află tinda. Până în 1945 casa a fost locuită de membrii familiei, iar începând cu anul 1959, după restaurare, a devenit casă memorială. Sunt expuse fotografii, documente şi obiecte ale sublocotenetului Ecaterina Teodoroiu, reconstituind fidel atmosfera în care a trăit cea care a fost numită „Eroina de la Jiu”.

Program de vizitare: zilnic 9.00 – 17.00  LUNI – închis
Persoana contact:  muzeograf Valentin Pătraşcu, ghid Ionela Zgripcea
Adresă: Bd. Teodoroiu Ecaterina, nr. 272, Târgu Jiu, Gorj, 
Telefon:  +4 0253.218. 550; +4 0769.730.071

Coordonate: 45°03’45.0″N 23°17’27.2″E  – Vezi localizare la hartă

 

Sursa: https://www.targujiu.info

Casa memoriala Iosif Keber Motel Davios Targu Jiu

CASA MEMORIALĂ ,,IOSIF KEBER"

Casa memorială ,,Iosif Keber proiectată de arhitectul Iulius Doppelreiter și construită in 1935 – 1940, este situată în Târgu Jiu, pe strada 11 Iunie nr. 67. În prezent, cladirea este  monument istoric – LMI 2010: GJ – II- m -B- 09479, adăpostind și secția de Artă ”Iosif Keber” a Bibliotecii Județene ”Christian Tell” Gorj, care deține sute de tratate și albume de pictură de mare valoare donate de pictorul Iosif Keber. Acesta a pictat biserici din țară și din străinătate, lăsând în urma sa și o bogată colecție de pânze răspândite în lume. Arta sa poate fi admirată și la două lăcașuri de cult din Târgu-Jiu, respectiv Catedrala “Sfinții Voievozi” ale cărei picturi reprezentând filosofii, profeții și sibilele au fost repictate de Iosif Keber și Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, încadrată pe axa Masa tăcerii – Poarta sărutului –Coloana Infinitului.

Program de vizitare: Luni: 10.30 – 17.30,  Marți – joi: 8.30 – 16.00,  Vineri: 8.30 – 14.00
Adresă: Strada 11 Iunie nr. 67, Târgu Jiu, Gorj
Telefon:  +4 0253.213.318

 

Sursa: https://www.targujiu.info

ANSAMBLUL MONUMENTAL “CALEA EROILOR”

MASA TĂCERII

Masa Tăcerii reprezintă masa ţărănească, dar şi masa de dinaintea confruntării, de la care pleacă la luptă viitorii combatanţi şi eroi. Lucrată în travertin de Banpotoc, ea are următoarele dimensiuni: tăblia are un diametru de 2,15 m şi 0,43 m grosime și o înalțime de 0,88 m, piciorul 2 m în diametru şi 0,45 m grosime. Masa Tăcerii este realizată la o dată care devine probabil elementul cel mai controversat din istoria ansamblului. În mod cert Masa Tăcerii a fost realizată în două variante.

Prima masă constituie de fapt obiectul discuțiilor, aceasta fiind realizată din calcar si de dimensiuni mai reduse. A fost cioplită sub supravegherea lui Brâncuși în anul 1937.

A doua masă, din piatră de Banpotoc, este comandată la Atelierele Pietroasa din Deva, pe 20 august 1938, chiar de către Brâncuși, nemulțumit că pe prima masă găsise o inscripție săpată și umplută cu plumb, precum și o semnatură.

Actuala Masă a Tăcerii este rezultatul suprapunerii tăbliilor mari ale celor două variante. Picioarele celor două mese au fost deasemenea suprapuse, alcătuind o masă – rebut, aşa-zisa „Masă Festivă” sau „Masă Ultimă” care a stat un timp în Grădina Publică, de unde au luat-o grădinarii şi au dus-o în Parcul Coloanei, acum ea regasindu-se în grădina Casei ,, Barbu Gănescu ” de lângă Palatul Administrativ din Târgu Jiu.

Masa este inconjurată de 12 scaune în formă de clepsidră, de 0,45 m înălțime,  cu fața rotundă, din piatră de Banpotoc, executate conform modelului dat de Brâncuși tot la atelierele Pietroasa din Deva. Ele sunt aduse la Târgu Jiu pe 1 august 1938. Iniţial, cele 12 scaune, aşezate în jurul ei, erau mult mai apropiate de masă şi dispuse două câte două. Toate sculpturile din Parcul public sunt din travertin de Banpotoc (posibil cu excepţia piciorului Mesei, care este tot din calcar, dar nu se ştie sigur dacă de Banpotoc).

Masa Tăcerii îndeamnă la meditație și reculegere. În jurul său, ca pentru pomenire, la distanță respectuoasă sunt așezate cele 12 scaune ca niște clepsidre măsurând trecerea timpului, pe care vor fi stat rudele eroului plecat pe ultimul său drum, spre nemurire. Îl petrece convoiul de camarazi, vecini, prieteni, cunoscuți de pe Aleea Scaunelor, care pornesc în urma celui căzut pe câmpul de bătălie. Cu toții se opresc puțin în fața Porții Sărutului, căci vor ieși din curtea casei și aci, la Poarta Sărutului, își vor lua un ultim rămas bun de la cel trecut „spre ceea lume”.

Aleea Scaunelor are o lungime de 121 m și cuprinde 30 de scaune din piatră de Banpotoc. Planul de amenajare al aleei din Grădina publică a fost întocmit la 2 noiembrie 1937 de arhitectul Rehbuhn, probabil la indicaţiile lui Brâncuşi . Pe marginile aleei deschise în parc s-au plantat în toamna aceluiaşi an 20 de plopi piramidali şi s-au amenajat 10 nişe pentru scaune. Acestea din urmă aveau ca scop formarea unui „ansamblu armonios cu portalul şi masa de piatră construite pe această alee principală”. Scaunele  în formă de clepsidră cu fața pătrată, sunt aduse la Târgu Jiu pe 1 august 1938, fiind așezate câte trei în fiecare nișă. Un model cioplit în lemn al scaunului se află în atelierul sculptorului de la Paris, iar un scaun original se află în colecția Muzeului de Artă Modernă din Paris.

Sursa: Centrul de cercetare, documentrare și promovare ,, Constantin Brâncuși”

Artist: Constantin Brâncuși  COD LMI: GJ-III-m-A-09465.03
Târgu Jiu, ROMÂNIA   –  coordonate: 45°02’23.1″N 23°15’59.9″E

Vezi localizarea pe hartă

 

Sursa: https://www.targujiu.info

Masa Tacerii Motel Davios Targu Jiu - atractii turistice
Masa Tacerii Motel Davios Targu Jiu - atractii turistice 2
Masa Tacerii Motel Davios Targu Jiu - atractii turistice 3
Poarta-Sărutului-12
Poarta-Sărutului-Davios

POARTA SĂRUTULUI

Poarta Sărutului este spaţiul prin care se face trecerea spre o altă lume. Motivul sărutului prezent pe stâlpii porţii ar putea fi perceput şi ca ochiul care priveşte înlăuntru.  Poarta este clădită pe o fundaţie de ciment şi se ridică pe două picioare, fiecare picior având 3,25m înălţime, întregul monument având înălţimea totală de 5,13m, o lungime de 6,45m  şi o grosime de 1,69m.

Poarta Sărutului a fost asamblată din blocuri de travertin de Banpotoc în octombrie 1937. Prima fundaţie a fost turnată mai spre exterior decât este ea astăzi şi anume pe linia gardului Grădinii publice, deşi prima intenţie a sculptorului a fost aceea de a pune portalul la începutul actualei străzi „Calea Eroilor”, adică vis-a-vis de parc.

Anul sculptării sale definitive este 1938, mai exact de la începutul verii şi până la 20 septembrie, când artistul a plecat din Târgu-Jiu la Paris.

Blocurile de travertin aduse de la Bampotoc, Deva, sunt tăiate și asamblate sub îndrumarea directă a lui Brâncuși, care amplasează Poarta Sărutului puțin mai în interiorul grădinii publice.

Artist: Constantin Brâncuși  COD LMI: GJ-III-m-A-09465.02

Târgu Jiu, ROMÂNIA  – coordonate: 45°02’21.8″N 23°16’07.2″E

Vezi localizarea pe hartă

 

Sursa: https://www.targujiu.info

COLOANA FĂRĂ SFÂRŞIT

Coloana fără Sfârşit  este situată în parcul cu același nume și reprezintă un adevărat „testament spiritual” al marelui artist, un adevărat Axis Mundi menit parcă să sprijine în veşnicie bolta cerului, fiind considerată de către Sidney Geist „punctul de vârf al artei moderne”. Se află la o distanță de 1.340 m față de Poarta Sărutului.

Construcţia Coloanei fără Sfârșit a început la mijlocul lui august 1937 la Petroşani în Atelierele Centrale (unde s-au turnat elementele) şi s-a încheiat în noiembrie al aceluiaşi an la Târgu-Jiu. Metalizarea – alămirea –  ei s-a executat in lunile iunie – iulie 1938.

Coloana are o înălţime de 29,35 m şi este alcătuită din 15 elemente întregi, ( Brâncuşi le spunea “mărgele”) de formă romboidală octaedrică, la care se adaugă alte 2 semielemente, unul la baza si altul la varf; primul semielement de la baza dă impresia că ar creşte din pământ, iar cel din vârf lasă impresia că s-ar putea continua la infinit.

Artist: Constantin Brâncuși  COD LMI: GJ-III-m-A-09465.01
Târgu Jiu, ROMÂNIA – coordonate: 45.037430555556°N  23.285375°E

Vezi localizarea pe hartă

 

Sursa: https://www.targujiu.info

Coloana-Infinitului-Motel Davios
Coloana-fara-Sfarsit-1

ANSAMBLUL MONUMENTAL „CALEA EROILOR”

SEMNIFICAȚIA / SIMBOLISTICA ANSAMBLULUI 
În ceea ce priveşte semnificaţia lucrărilor brâncuşiene care compun Ansamblul monumental de la Târgu Jiu, ştim că acestea au fost rezultatul unor îndelungi şi adânci meditaţii asupra modului de reprezentare (adesea simbolic) a sacrului în artă.
Mesajul acestui ansamblu, deopotrivă sculptural/artistic, urbanistic și arhitectural nu poate fi înțeles pe deplin fără a integra informațiile legate de tradițiile românești, în special oltenești legate de ritualurile de înmormântare, arhitectura lemnului atât de bine cunoscută lui Brâncuși din fragedă copilărie, cu conștiința religioasă ortodoxă a poporului român (se știe, Brâncuși a fost un practicant al ritualului religios), dar și cu geniul unui artist care a luat contact și cu specificul artei altor popoare, în special orientale. „Arta trebuie să fie universală și accesibilă tuturor”, spunea Brâncuși.
Considerând arta doar o sursă de bucurie, Brâncuși a fost destul de zgârcit cu explicațiile privind operele sale. Cu o anumită ocazie, conchidea: „În artă ceea ce contează este bucuria. Nu e nevoie să înțelegi. Ești fericit că vezi? Ajunge.

Pornind de la aceste date, putem spune că fiecare privitor poate interpreta acest ansamblu în cheia sa proprie, fie numerologică, fie religioasă sau simbolistică.
Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu, din România, este singurul proiect monumental realizat dintre numeroasele pe care Brâncuşi le-a gândit.
Dacă a transmis prin testament Franţei atelierul din Impasse Ronsin din Paris, cu tot conţinutul lui, artistul a lăsat ţării natale sinteza creaţiei sale sub forma unui ansamblu monumental, ca omagiu pentru eroii căzuţi în Luptele de la Jiu, în primul război mondial.

În concepţia acestui ansamblu, alcătuit din trei sculpturi monumentale principale, cărora li se adaugă și altele mai mici (scaunele de pe alee, băncile de la Poartă), artistul s-a folosit de intuiţia lui de arhitect şi de urbanist: axa pe care sunt instalate cele trei opere – Coloana fără Sfârşit, Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii –, traversează oraşul şi conduce vizitatorul către râul Jiu, în faţa căruia Masa Tăcerii invită la meditaţie, la reculegere.
Nenumăratele interpretări filosofice ale acestui ansamblu au dus la analiza fiecărui element ca fiind influenţat de sculpturi din alte epoci, provenind de pe alte meleaguri.

Dar, departe de vreo influenţă a vreunei filosofii orientale sau a vreunei concepții ezoterice, acest ansamblu este rezultatul demersului original al lui Brâncuşi, pornit din aspirația lui de a crea echilibrul perfect între forme simple.
Sculptorul propune aici un parcurs iniţiatic de natură a-l „purifica” pe cel care-l întreprinde, într-o ambianţă de respect și de pace.
Traseul poate fi parcurs și în celălalt sens, de la vest la est, de la Masa Tăcerii spre Coloana fără Sfârșit. Acestui parcurs îi putem alătura o interpretare mai degrabă tradițională, izvorâtă din ritualul de înmormântare și din viața familiei țăranului român în preajma Primului Război Mondial. În această cheie, propunem următoarea interpretare:
Înainte de plecarea la război a bărbaților, familia numeroasă se reunește pentru o ultimă masă. Este o masă în care nimănui nu îi arde de mâncare. Este o masă mai degrabă a tristeții, a reculegerii, cu gândul la cei care pleacă și, foarte posibil, nu se vor mai întoarce. Curgerea liniștită a râului din apropierea Mesei Tăcerii duce pe cel ce îl contemplă la introspecție și cădere în sine, la încercarea de a înțelege sensul vieții, ca pe o curgere.
Masa Tăcerii mai poate fi interpretată și ca o masă de pomenire pentru cei morți pe câmpul de luptă. Și în acest caz, cei care participă la pomană nu sunt preocupați neapărat de bucatele puse pe masă, ci de amintirea celui dispărut. Astfel se explică distanța destul de mare dintre scaune și masă, care nu invită la o așezare comodă.
Aleea Scaunelor, cu cele 30 de scaune cu față pătrată, așezate în zece nișe pe cele două laturi ale aleii, în grupuri de câte trei, ne sugerează fie alaiul de înmormântare, fie șirul de prieteni și rude care îl însoțește pe eroul care pleacă la război.
Întregul alai se va opri în fața Porții Sărutului. Dacă ne gândim la eroul plecat pe front, aici, în fața porții, are loc ultima îmbrățișare, ultima sărutare pentru cel care se va jertfi pentru apărarea neamului străbun.
În același mod putem vedea aici și ieșirea alaiului de înmormântare pe poarta care desparte curtea casei de drumul spre biserică. Ne ajută aici explicația lui Brâncuși referitoare la interpretarea simbolului sărutului de pe pilonii Porții: „Nu vedeți acești ochi? Profilurile celor doi ochi? Aceste emisfere reprezintă dragostea. Ce rămâne în amintirea celorlalți după moarte? Amintirea ochilor, a privirilor cu care ne-am arătat dragostea pentru oameni și pentru lume.”
Calea Eroilor se întinde apoi în linie dreaptă până la Biserica Sfinții Apostoli, acolo unde întregul alai care urmează cortegiul funerar se va opri pentru a participa la slujba religioasă de înmormântare.
Se fac „cele creștinești”, după care alaiul își reia drumul spre locul de veci, care se află, ca în mai toate cimitirele ortodoxe, pe o înălțime, pe un deal – „loc cu verdeață, de unde a fugit toată durerea și întristarea.”
Conform unei tradiții precreștine existentă nu numai în Oltenia, ci și în Ardeal, pe mormântul celui dispărut se așeza, alături de cruce, un stâlp de îngropăciune.
Motivul stâlpului de îngropăciune sau stâlpul funerar poate fi găsit și în alte zone ale țării. Rolul acestuia era de a ajuta sufletul celui dispărut să se înalțe la ceruri, era acea axis mundi care făcea legătura între teluric și celest.
Coloana fără Sfârșit are ca izvor de inspirație atât stâlpul de pridvor al caselor gorjenești, în ceea ce privește motivele geometrice folosite, cât și șurubul de teasc în ceea ce privește mișcarea continuă, așa după cum Brâncuși mărturisea.
Un element suplimentar, care ne poate ajuta să-i înțelegem sensul, derivă din modul cum Brâncuși însuși denumea elementele Coloanei – „mărgele” – care ne duce cu gândul la un șir de mătănii, desfășurat spre cer.

Mi-a venit ideea Coloanei fără sfârșit de la mișcarea acestui șurub, care se repetă la infinit.”
Coloanele mele (…); am făcut mai multe, dar doar una a reușit să urce la cer.


Sursa: Centrul de cercetare, documentare și promovare ,,Constantin Brancuși”

TURISM ECUMENIC

BISERICA ,,SFINŢII VOIEVOZI MIHAIL ŞI GAVRIL”

Alături de mănăstirile şi schiturile din Gorj trebuie să adăugăm şi valoroasele biserici, monument istoric din municipiul Târgu Jiu de care se leagă nume celebre din cultura românească.

Biserica ,,Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril” aflată în Piaţa Victoriei, în faţa Palatului Comunal, este ctitoria negustorilor Dobre Sîrbu şi Radu Cupeţu ale căror portrete pot fi văzute în pronaos. Construcţia s-a realizat între 1748-1764 imobilul fiind cunoscut şi sub numele  Biserica Negustorilor, Biserica Domnească şi chiar Biserica de la Jii,. Planul bisericii este în formă de cruce. Construcţia a suferit de-a lungul timpului mai multe intervenţii care nu i-au alterat forma originală. În 1843, cu ajutorul lui Pavel  Kisseleff se zugrăveşte şi înfrumuseţează catapeteasma, iar în 1855- pictura  în stilul bizantin este acoperită cu pictură în stilul renaşterii de către pictorul Mişu Popp; în 1902 pictura este însă spălată şi completată cu diferite ornamente.

Adresa: Gorj
Coordonate: 45°02’27.8″N 23°16’20.1″E – Vezi localizare pe hartă

 

Sursa: https://www.targujiu.info

Biserica-Sfintii-Voievozi
Biserica Sfintii Apostoli Motel Davios

BISERICA SFINŢII APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL

Alături de mănăstirile şi schiturile din Gorj trebuie să adăugăm şi valoroasele biserici, monument istoric din municipiul Târgu Jiu de care se leagă nume celebre din cultura românească.

Biserica ,,Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” se află pe axul Căii Eroilor şi a fost integrată creaţiei brâncuşiene, creând o legătură între  elementele  ansamblului sculptural. Ridicată pe locul unei alte biserici ce data din anul 1777, ea a fost  reconstruită între anii 1927 şi 1938 şi inaugurată o dată cu complexul executat de Brâncuşi, 7 noiembrie 1937. Pictura în stil neobizantin a fost  executată în frescă  de către pictorul gorjean Iosif Keber, iar lucrările au fost urmărite de arhitecţii Ion Antonescu, Anghel Păunescu şi  Iulius Doppellreiter. Antreprenorii au fost fraţii Di. Bernardo şi  Luigi Pittiui. Biserica este considerată monument istoric, având cod LMI GJ-II-m-B-09163

Adresa: Gorj
Coordonate: 45°02’17.7″N 23°16’43.7″E – Vezi localizare pe hartă

 

Sursa: https://www.targujiu.info

MĂNĂSTIREA TISMANA

Mănăstirea Tismana, monument istoric, având cod LMI 2010: GJ-II-m-B-9413, datează din timpul lui Vladislav (Vlaicu Vodă) (1364-1377), când pribeagul călugăr sârb Nicodim, astăzi sanctificat, a construit aici o bisericuţă din lemn de tisă. Domnitorul Radu I (1377-1384) a înlocuit lăcaşul din lemn cu unul din zid. Biserica a fost zugrăvită în 1564 în stil post bizantin de Dobromir din Târgovişte şi repictată în 1732 în altar şi naos cu ajutorul lui Matei şi Stanca Glogoveanu şi terminată după 1766 pentru pronaos şi pridvor pe cheltuiala Stancăi Glogoveanu. La restaurarea desfăşurată între  1955-1962  a fost scoasă la iveală  fresca din 1564, care se află în pronaos şi cea din 1732, care se afla în naos şi altar. In biserica paraclis, ridicată de Matei.Basarab, într-o altă incintă, la sud-est de prima, se pot admira cele trei vitralii lucrate de Iohan Wirnst. Tismana a avut un important rol cultural, aici a funcţionat o şcoală de cărturari şi caligrafi unul dintre cei mai cunoscuţi fiind Dionisie Eclesiarhul. În muzeul mănăstirii sunt adăpostite obiecte de cult, fragmente de pictură murală ale frescei de la 1732, uşi din vechea biserică, documente şi acte interne.

Mănăstirea Tismana se află la o distanță de: 34 km de Tg. Jiu, 80 km de Băile Herculane, 104 km de Horezu,  126 km de Craiova, 147 km de Râmnicu Vâlcea, cu acces rutier din:
– pe DN67 Rm.Vâlcea- Tg.Jiu, DN67D Tg.Jiu – Tismana -Mănăstire Tismana;
– pe DN66 Hațeg-Petroșani -Tg.Jiu, DN67D Tg.Jiu-Tismana-Mănăstirea Tismana
– pe DN66 Craiova – Tg. Jiu, DN67D Tg. Jiu – Tismana – Mănăstirea Tismana

ADRESA:  Tismana, jud. Gorj, România
TELEFON: +4 0253.37.43.17
COORDONATE: 45°04’50.5″N 22°55’36.1″E   – 45.080691, 22.926697  – Vezi localizarea pe hartă

 

Sursa: https://www.targujiu.info

Manastirea Tismana Motel Davios Targu Jiu - atractii turistice
Manastirea Tismana Motel Davios Targu Jiu - atractii turistice 3
Manastirea Polovragi Motel Davios Targu Jiu - atractii turistice 1
Manastirea Polovragi Motel Davios Targu Jiu - atractii turistice 2

MĂNĂSTIREA POLOVRAGI

Mănăstirea Polovragi are o vechime de 500 de ani (1505), ctitori de început ai acestui lăcaş sunt Radu si Pătru, fiii lui Danciul Zamona, menţionaţi intr-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel Tânăr (1477-1481). Timp de peste un secol si jumătate, documentele nu mai pomenesc nimic despre acest sfânt lăcas, pentru ca în anul 1645, satul Polovragi să fie în stăpânirea lui Danciu Pârâianul, fiul lui Hamza. Danciu Pârâianu a zidit biserica pe vechile temelii, asa cum se proceda frecvent în epocă,  păstrând partea cea bună  a acestora. După Danciul Pârâianu şi înaintaşii acestuia, Constantin Brâncoveanu poate fi socotit, al treilea ctitor al Mănăstirii Polovragi. Pictura bisericii este deosebit de valoroasă atât în ceea ce priveşte iconografia cât şi execuţia tehnică. Ea a fost executată în anul 1713 de Constantin Zugravul. De o parte şi de alta a intrării în pridvor se pot admira cele două reprezentări, iconografice, unice în ţara noastră ale mănăstirilor româneşti închinate la Sfântul Munte Athos. Chiliile şi celelalte încăperi ale mănăstirii sunt orânduite în jurul bisericii pe laturile de  est, sud şi vest, formând alături de zidul de incintă de pe latura de nord o adevărată cetate de apărare. Intrarea în incintă se realizează pe latura de sud printr-o poartă masivă deasupra căreia se înalţă clopotniţa ridicată în epoca lui Constantin Brâncoveanu. Printr-o poartă din zidul nordic al incintei mănăstirii se pătrunde în cea de-a doua incintă unde se află bolniţa, ctitorie a egumenului Lavrentie, la 1732, fiind pictată la 1738 de Gheorgheie şi Ionu – zugravi. Mănăstirea este considerată monument istoric, având cod LMI 2010: GJ-II-a-A-09356.

Mănăstirea Polovragi se află la o distanță de: 53 km de Tg. Jiu, cu acces rutier din DN 67 Râmnicu Vâlcea, Targu Jiu – Milostea (km 57) dreapta, Polovragi 3Km – DJ 665 – DC 22

ADRESĂ: comuna Polovragi, 217365, județul Gorj
COORDONATE: 45°11’33.7″N 23°47’21.0″E    –  45.192693, 23.789160  – Vezi localizarea pe hartă

 

Sursa: https://www.targujiu.info

MĂNĂSTIREA LAINICI

Mănăstirea Lainici situată în oraşul Bumbeşti Jiu, pe drumul european ce leagă Oltenia de Transilvania, s-a dezvoltat în jurul bisericii monument istoric,cu hramul Intrarea în Biserică construită şi ea pe locul unui mai vechi aşezământ bisericesc din lemn. Are formă de corabie cu o singură absidă, a altarului şi a fost clădită între anii 1812 şi 1813, iar  turla de pe pronaos este de formă pătrată. Arhitectura exteriorului este simplă compunându-se în principal din două registre despărţite printr-un brâu semicircular. Registrul inferior este realizat în tencuială simplă de culoare albă pe când registrul superior este pictat. Pictura este realizată în 1817.

Mănăstirea Lainici se află la o distanță de 32 km de Târgu Jiu și la 25 km distanţă de Petroşani, situată în Defileul Jiului, cu acces rutier din DN66 Târgu Jiu-Bumbești Jiu, loc. Lainici (km 32).

ADRESĂ: Bumbești Jiu str. Lainici, 215100, județul Gorj
TELEFON: 004/0253.463.333.
COORDONATE: 45°15’47.7″N 23°23’28.3″E  –  45.263240, 23.391184 – Vezi localizarea pe hartă

 

Sursa: https://www.targujiu.info

Manastirea Lainici Motel Davios Targu Jiu - atractii turistice
MUZEE | CASE MEMORIALE
muzeu

MUZEUL JUDEŢEAN „ALEXANDRU ŞTEFULESCU”

Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu” a fost înfiinţat la 16 iulie 1894 din iniţiativa unor cărturari ai vremii, printre care Alexandru Ştefulescu, Iuliu Moisil şi Aurel Diaconovici. Muzeul cuprinde secţii specializate de etnografie, arheologie, istorie, numismatică, obiecte religioase, ştiinţele naturii şi este amenajat în Palatul Administrativ din acea vreme, situat pe strada Geneva. Muzeul are în patrimoniu peste 24.000 de obiecte referitoare la istoria Gorjului strânse, cercetate şi prelucrate printre alţii şi de istoricul Alexandru Ştefulescu.

Program de vizitare: zilnic 9.00 – 17.00 LUNI inchis
Adresa: , Gorj
Telefon: +4
Coordonate: 45°02’21.2″N 23°16’33.9″E

Vezi localizarea pe hartă

 

Sursa: https://www.targujiu.info

MUZEUL DE ARTĂ

Muzeul de Artă este situat în Grădina Publică a municipiului (Parcul central), având expuse tablouri şi lucrări de artă ale artiştilor locali, diverse obiecte de artă religioasă şi sculpturi. Muzeul expune o colecţie de icoane, sculptură în lemn din secolele XVII – XVIII, pictură românească modernă (Mişu Pop, Corneliu Baba, Vasile Grigore) şi sculptură (Rodica Popescu), din donaţie. A funcţionat, până în 1992, în localul Liceului comercial, apoi i-a fost repartizată fosta reşedinţă prezidenţială, construită în 1988.

Program de vizitare: Zilnic 9.00 – 17.00 LUNI inchis
Adresa: Parcul central, Târgu Jiu
Telefon: + 4 0253.218.550
Coordonate: 45°02’34.8″N 23°16’06.7″E Vezi localizarea pe hartă

 

Sursa: https://www.targujiu.info

Muzeu De Arta Targu Jiu Motel Davios
Casa-memoriala-Ecaterina-Teodoroiu

CASA MEMORIALĂ ECATERINA TEODOROIU

Casa memorială Ecaterina Teodoroiu – monument istoric – LMI 2010: GJ – II- m -B- 09486, sec. XIX , situată pe Bd. Teodoroiu Ecaterina, nr. 272,  în cartierul Vădeni, pe D.N. 66 Târgu-Jiu – Petroşani, casa în care s-a născut Ecaterina Teodoroiu (1894 – 1917). A fost construită în 1884 de părinţii ei şi are două camere: camera cu vatră şi camera de dormit. În faţa casei şi pe latura de vest se află tinda. Până în 1945 casa a fost locuită de membrii familiei, iar începând cu anul 1959, după restaurare, a devenit casă memorială. Sunt expuse fotografii, documente şi obiecte ale sublocotenetului Ecaterina Teodoroiu, reconstituind fidel atmosfera în care a trăit cea care a fost numită „Eroina de la Jiu”.

Program de vizitare: zilnic 9.00 – 17.00  LUNI – închis
Persoana contact:  muzeograf Valentin Pătraşcu, ghid Ionela Zgripcea
Adresă: Bd. Teodoroiu Ecaterina, nr. 272, Târgu Jiu, Gorj, 
Telefon:  +4 0253.218. 550; +4 0769.730.071

Coordonate: 45°03’45.0″N 23°17’27.2″E  – Vezi localizare la hartă

 

Sursa: https://www.targujiu.info

Casa memoriala Iosif Keber Motel Davios Targu Jiu

CASA MEMORIALĂ ,,IOSIF KEBER"

Casa memorială ,,Iosif Keber proiectată de arhitectul Iulius Doppelreiter și construită in 1935 – 1940, este situată în Târgu Jiu, pe strada 11 Iunie nr. 67. În prezent, cladirea este  monument istoric – LMI 2010: GJ – II- m -B- 09479, adăpostind și secția de Artă ”Iosif Keber” a Bibliotecii Județene ”Christian Tell” Gorj, care deține sute de tratate și albume de pictură de mare valoare donate de pictorul Iosif Keber. Acesta a pictat biserici din țară și din străinătate, lăsând în urma sa și o bogată colecție de pânze răspândite în lume. Arta sa poate fi admirată și la două lăcașuri de cult din Târgu-Jiu, respectiv Catedrala “Sfinții Voievozi” ale cărei picturi reprezentând filosofii, profeții și sibilele au fost repictate de Iosif Keber și Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, încadrată pe axa Masa tăcerii – Poarta sărutului –Coloana Infinitului.

Program de vizitare: Luni: 10.30 – 17.30,  Marți – joi: 8.30 – 16.00,  Vineri: 8.30 – 14.00
Adresă: Strada 11 Iunie nr. 67, Târgu Jiu, Gorj
Telefon:  +4 0253.213.318

 

Sursa: https://www.targujiu.info